Mirela Retegan spunea ca îi plac bărbații care nu sunt doar bărbați ci cei care sunt și tătici. Intr-adevăr, personal, consider ca un barbat nu poate fi barbat întreg dacă nu este și tătic adevărat, dacă nu are calități de tată chiar dacă nu este neapărat tată, sau nu la momentul respectiv . Și nu spun asta prin prisma faptului că sunt #mamide2. Nici explicatia psihologică ca fetițele sunt mai apropiate de tată sau își doresc când sunt mici sa se căsătorească cu tatăl pentru ca mai târziu sa caute inconștient un băiat care sa aibă trăsăturile de caracter ale tatălui nu mi se potrivește. Dimpotrivă, eu am fost întotdeauna legata foarte mult de mamă, relația cu tatăl fiind mai degrabă una destul de distanta, de respect.
Dar întotdeauna am considerat că un bărbat nu este complet dacă nu este si tătic în suflet. Si cum este sufletul de tătic? Pai cum altfel, e bun și blând și protector și atotștiutor ; dar și stângaci și zâmbitor, pus pe șotii, năzdrăvan, romantic și visator; dar și dur, îndrăzneț și încrezător.
♥ Taticul stangaci si tremurand incercand sa tina in maternitate pruncul plăpând este o priveliște minunata.
♥ Tăticul panicat la schimbarea pampersului “parfumat” sau la baita, e delicios.
♥ Tăticul care pleacă cu băiatul de la grădiniță în papuci in plina iarna sau îi pune pantofii invers (și nu stie de ce nu merge bine copilul) sau îi da rochița cu spatele în față (pentru ca el a crezut ca acel articol vestimentar e de fapt un fel de capotel) e de-a dreptul simpatic.
♥ Tăticul care își rupe hainele încercând sa recupereze titirezul sau mingea pierduta prin vârful copacilor, e un erou.
♥ Tăticul, care se balaceste în picioarele goale în noroi și face fântână arteziana din furtun, stropind totul în jur, e distracția întruchipată.
♥ Tăticul care adoarme în cele mai incomode poziții pe canapea și nu se trezește la tiuitul masinutelor, urletul copiilor sau trantitul jucăriilor pe burta, fata, ochi și ce-o mai avea, e…. foarte obosit. 🙂
♥ Tăticul care îl duce pe fiul lui la prima lui cursa, expoziție de mașini, sau îl învață să meargă pe doua roti, e un model adevărat.
♥ Tăticul care aleargă cu sania mai tare ca vântul și îl lasă să se arunce cu capul în zăpadă fără teama ca o “sa raceasca”, e cel mai distractiv.
♥ Tăticul care îl poarta pe brațe când e răpus de oboseala pana la pat sau îl încălzește la pieptul sau când e bolnav, e cel mai delicat.
♥ Tăticul care il hrăneste pe copil și după câteva încercări se alege cu jumatate din mancare pe jos, si pe haine și atunci conchide clar ca “nu-i e foame copilului”, e….exasperat de situație (doamne cât are acum de curățat :))
♥ Tăticul care îi povestește copilului istoria și îl învață mecanica (mașinii) sau a lucrului de care acesta se arata interesat, e atotcunoscator.
♥ Tăticul care se enervează constant când intarzie din cauza copilului, e …tare dezorganizat.
♥ Tăticul care pregătește surpriza de ziua mamei și își lasă copilul sa aleagă cadoul preferat, e romantic și blând și curat.
♥ Tăticul care privește încurcat o chestie de bricolat dar care se lasă acompaniat și “ajutat” de al sau copil curios, e de apreciat.
♥ Tăticul care recunoaște ca mai are multe de învățat, ca a greșit sau a uitat, sau poate s-a înfuriat și a țipat…..e un OM/Barbat adevărat.
Și cred ca orice femeie(mămică) știe și este capabila sa recunoască pe acel bărbat(tătic) care va fi tatăl copilului/copiilor înainte ca el (sau chiar ea) sa realizeze.
Ne vedem si pe Facebook, mamide2, like daca rezonati !
credit foto debanat.ro si copiisimamici.ro
One thought on “Barbat-tatic, tatic-barbat”