Sunt perioadele acelea când orice ai face și oricât de mult te-ai strădui, parcă nimic nu-ți iese. Mai mult, totul merge prost, te mai simți și rău fizic și tot ce ti-ai dori e sa închizi ochii și în jurul tău sa se facă liniște!! ( dar cu 2 copii in jur, e în pic utopic…)
Bine, poate tot « mersul ăsta înapoi » vine tocmai de la epuizarea fizica. Te-ai gândi ca suferi de treaba asta imediat după naștere, nu la 1 an distanța….dar se pare ca lucrurile stau exact invers. De la o sarcina în stres și somn fracturat, la 1 an de nesomn, cea mai mare dorința pare sa fie o noapte întreagă de somn…Dacă nu o noapte, măcar câteva ore în continuu. Evident, ca un făcut, dacă ți se ofera cumva sansa asta – nu de către persoane binevoitoare din anturaj- ci de propriul prunc din dotare, se întâmplă ca în cele 2-3 ore cât doarme neîntrerupt tu de fapt sa nu poți sa închizi un ochi!! Ghinion, ce sa faci? N-ai ce sa faci!

bebenudoarme

De fapt, ai ce sa faci : o metoda ar fi sa începi sa faci meditație, în fiecare zi. Greu, dar nu imposibil. Câteva minute, în care sa nu te mai gândești la nimic, în care pur și simplu sa iți golești creierul și sa te conectezi la eul tău profund. Asta e partea cea mai dificila, pentru ca, dacă ești o persoana ca mine, exact când închizi ochii și încerci sa te relaxezi, exact atunci începe creierul sa vorbească și nu se mai oprește, aleargă năuc în toate părțile de nici nu mai știe exact ce vrea, le amesteca și învârte pe toate încât atunci când deschizi ochii ești mai obosit decât când i-ai închis. Cu multa straduinta însă probabil ca reușești sa obții mult râvnitele clipe de liniște interioara.

Eu – din păcate – sunt una din acele persoane care a avut întotdeauna probleme cu somnul. Încă de când eram copilita somnul nu se prea lipea de mine….și nu, explicația nu este ca îmi era prea draga joaca și nu as fi vrut sa mă întrerup pentru somn sau ca nu as fi vrut sa ma despart de mama / prieteni caci adesea imi faceam de lucru singura. Eu nu puteam sa adorm pentru ca, vorba fiului meu : « vorbeste creierul »….și stiu ca uneori eram chiar agitata sau nervoasa ca nu pot dormi. Mai ales când toată casa făcea asta. Știam sau îmi inchipuiam (pentru ca nimeni nu imi spusese) ca pierd un lucru extrem de important, ca ceva foarte grav mi se poate întâmpla sau ca sunt o ciudata (iar copiii nu vor cu nici un chip sa fie diferiți, nu?).

Odată, îmi amintesc ca eram în clasele primare, și pe la 3 noaptea m-am ridicat plângând din pat, intr-o agitație maxima  – si am ridicat toata casa in picioare – ca eu nu pot sa adorm și ca nu e normal așa ceva și ca Doamne ferește ce se întâmplă cu mine…..mai târziu, am învățat sa ma educ cât de cât și sa trăiesc cu aceasta « sensibilitate », uneori sa o amorțesc, alteori sa o păcălesc și de cele mai multe ori sa o accept fără sa mă crizez, prea rau :).

Prin prisma mea, îl înțeleg acum pe Arthur când, ar face orice numai sa doarmă nu, deși motivele nu sunt aceleași slava Domnului. Dar încerc sa-l fac sa realizeze cât de important pentru un organism puternic  și sănătos este somnul.
bebenudoarme_jurnalul-roTendința generala a părinților este teoria multă, mare și perseverenta….și poate ca tot repetând anumite lucruri, copilul va sfârși prin a înțelege și uneori a-si însuși sfaturile.
Acum, e firesc ca fiecare băiețel sa se viseze super  erou, puternic și curajos și e clar ca un program adecvat de somn ajuta dar nu tot repetând aceasta mandra ajunge copilul sa doarmă cât are nevoie.

Lupta pentru somn se da la noi cam de pe la 2 anișori, se pare însă ca, încet, încet, cu vârsta, lucrurile se mai schimba. O mana de ajutor în acest sens o are desigur și școala! Programul zilnic cu trezitul la ora 7 impune clar o ora de culcare mai tânără iar escapadele de week-end sunt și ele mai rare și mai greu tolerate….tot de bietul organism. Tot odata cu vârsta vine și dragul de a face « la grasse matinee », ceea ce era exclus în vremurile trecute, când îmi amintesc cum se trăgea draperia pentru ca  » e zi, trezeste-te », indiferent de ziua săptămânii.

Un alt ingredient al succesului pentru un somn cât de cât devreme este organizarea treburilor astfel încât totul sa se termine cu cel puțin ora înainte de ora de culcare – mâncare, spălat, joacă…și atunci exista întotdeauna tentația de a mai trage de timp, de a mai face încă ceva, dar având la dispoziție acest « timp tampon », ora de culcare nu este înaintată cu mult.

Liniștea si  linistirea casei, este cea care asigura starea de comfort și aduce mult mai rapid somnul în timp util. Asta presupune acordul părinților, indiferent de treburile ce le mai rămân de făcut, de a-și acorda acest răgaz, la unison…..Din păcate, nu se prea respecta!! Și Cum sa dormi, când tata face ceva foarte interesant? Sau când simți ca mama vrea cu tot dinadinsul sa adormi cât mai repede ca ea sa facă altceva? Nu prea se poate! Deci….timp de liniște și liniștire pentru toți e un ingredient secret pentru un somn rapid și la timp al copilului si al tau, de ce nu.
Crearea unui ritual funcționează nu numai pentru bebeluși ci și pentru copii mai mari și chiar și pentru adulți. Eu nu sunt adepta regulilor stricte, nu cred se face gaura in cer dacă nu faci baie în fiecare seara bebelușului, nici ca nu mai visează copilul frumos dacă nu îi citești povestea în fiecare seara, nu cred ca trebuie sa ne incorsetam de reguli dacă la momentul respectiv simțim altceva dar ideal e sa păstrăm echilibrul!! Deci un program cât de cât asemănător în fiecare seara e de ajutor!

Ideal ar fi sa te asiguri ca al tău copil a primit în ziua respectiva porția de ras, distracție, aventura, …ca a făcut cam de toate și deci poate merge liniștit la culcare. Nu se poate întotdeauna, avem zile nebune în care doar alergam, tragandu-i și pe ei după noi, și apoi nu ne dam seama de ce fiind așa târziu și ei atat de obosiți nu adorm sau nu vor sa se culce…pai  tocmai din cauza faptului ca în ziua respectiva nu prea le-au fost satisfăcute nevoile primare pe de o parte și pe de alta parte ca au fost scoși dintr-un ritm cât de cât lin.

Aceleași metode plus altele tradiționale gen – o cana de ceai, sau una de lapte cald, o baie fierbinte, o lectura ușoară sau un film plăcut, sunt cu siguranță valabile și pentru un adult. Ce te faci însă ai o fire capricioasa cu somnul si când bebelușul din dotare are prostul obicei sa te simtă ca un radar când încerci sa te ridici, sau are vreo măsea ce vrea sa-i dea sau doar si-a făcut asa un obicei magic din a se trezi în mod repetat…la 1-2 ore poate și mai rapid, ca sa mai dea un check….. greu, foarte greu, mai ales când ești doar tu sa răspunzi la apel….așa ca iți lași creierul sa vorbească sperând ca intr-un final va obosi și va adormi totusi, înainte de următorul check-in.

Ne vedem si pe Facebook, mamide2, like daca rezonati !

credit foto : suntpitic.ro; jurnalul.ro

Publicités
Posted by:lauragherghe29

Lasati un comentariu

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion /  Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s