Ai dracu’tare englejii ăştia domle…

• „Păi tataie, cum să îţi explic eu, de exemplu englezii la cap spun „head” (a se citi „hed”), încercam eu să-i spun bunicului.

• „Păi şi pe ei când îi doare capul cum zic : „Aoleu hed-ul meu”?

 

Am izbucnit amândoi în râs, eu că mi sa părut super simpatic tataie ăsta al meu, el că nu înţelegea deloc cum vine treaba asta cu limbile străine dar îi plăcea că stăm de vorbă şi mai ales că nepoata lui se pricepe la ceva aşa de complicat. Numai că eu la engleză nu mă pricepeam mai deloc.

În generală, nu ştiu dacă oi fi apucat eu timpurile de început când engleza îşi făcea loc în programele şcolare înlocuind rusa, ori doar că ajungea mai greu în oraşele de provincie ori poate doar că am avut ghinion, dar domnul meu profesor de engleză din Şcoala Generală era de fapt inginer. Cum lucrurile nu prea mergeau în domeniul lui, îşi găsise şi el serviciu ca suplinitor de limba engleză dar prea multe cunoştinţe în acest domeniu nu avea.

Nu era bai că domn profesor era unul dintre cei mai simpatici profesori : cu el discutam despre orice, ne ridicam pe bănci sau ne strângeam în jurul lui şi povesteam despre filme, actori ori ce ne dorim să ajungem în viaţă. Evident, nimic din toate astea în limba lui Shakespeare. Mai târziu, pe la liceu, am avut inspiraţia să îmi aleg prima opţiune „limbi străine”. De ce oi fi vrut eu acolo nu am nici o idee căci tot ceea ce învăţasem super bine în generală erau matematica, româna şi sportul. Până şi chimie sau fizică făcusem mai bine decât limbi străine….Cum la materiile mai sus menţionate eram foarte bună graţie minunaţilor profesori am intrat fără nicio problemă la limbi străine cu o medie foarte bună care m-ar fi ajutat fără doar şi poate să fiu printre primii la mate-info. Părinţii nu au avut absolut nimic de comentat, a fost fix alegerea mea, fix dorinţa mea. Iata-mă deci la profilul de limbi străine în unul din cele două celebre licee teoretice din localitatea capitală de judeţ.

Numai că în aceeaşi singură clasă de limbi străine din liceu nivelul era de limbi străini – copiii intraţi acolo erau super buni la limbi străine, copii de profesori, de medici, avocaţi şi care mâncau engleza şi franceza pe pâine. Primul trimestru din clasa a IX- a la limba engleză a fost pentru mine şoc şi groază. Aveam o profesoară dirigintă tânără şi pasionată de engleză, care visa în limba engleză, citea tomuri întregi în engleză, vorbea peste tot în engleză, se purta englezeşte şi preda după o metodologie modernă care pe mine iniţial m-a năucit.

Toată ora de engleza ciuleam urechile să prind sensul a ceea ce se făcea acolo, meditaţii la engleză nu făceam şi nici nu puteam spera la aşa ceva de la ai mei, engleza online nu exista pe atunci şi chiar dacă ar fi existat eu nu aş fi avut acces la ea (primul meu calculator l-am avut abia în anul trei de facultate…), deci tot ce îmi rămânea era să încerc să prind schema singură, fără profesor. Şi după ce timp de un semestru, de patru ori pe săptămână am auzit limba lui Shakespeare, căci nici un cuvinţel nu se rostea în limba română la clasă, după ce abia la finalul orei pricepeam şi eu care era regula de gramatică, iată că au început să mi se dezlege şi mie vorbele.

Ghinionul a făcut în schimb ca după liceu să nu mai am ocazia să vorbesc sau să utilizez engleza aşa că tot ce reuşisem să dobândesc atunci, cu trecerea anilor s-a estompat tot mai mult. Am avut numeroase tentative de a relua studiul, dar lipsa timpului, comoditatea şi faptul că nu îmi era absolut obligatoriu în viaţa de zi cu zi la birou m-au făcut să tot amân momentul a relua studiul. Numai că astăzi fără engleză este ca şi cum nu ai exista, nici un job nu mai poate fi realizat dacă nu ştii engleză şi toate perspectivele de avansare îţi sunt închise.

Existenţa unor cursuri de engleză online pe o platformă profesională de elearning mi se pare foarte atrăgătoare : cu doi copii, casă şi serviciu a învăţa engleza de acasă e cea mai potrivită alegere pentru mine. Faptul că un profesor e acolo pentru tine, că activitățile se fac în ordinea de pe curs, că primeşti note şi dacă nu înveţi nu treci mai departe mi se pare treabă serioasă, unde mai pui că poţi alege să faci cursurile online pe Skype…..

Mă întreb ce ar fi zis tataie acum dacă în loc să îi explic eu, aş fi intrat pe platforma online sau pe Skype cu profa de engleză …. Să o întrebe pe ea cum zic englejii când îi doare capul !Atunci vedeam noi dacă engleza e sau nu pentru toţi!

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2017.