Frumusețea vine din natură și se învață în familie

De vreo 8 ani de zile sunt mamă. Dar nu sunt mai puțin femeie. Dimpotrivă aș putea spune. Așadar, reformulez, de vreo 8 ani de zile sunt și mamă! Pentru că, înainte de a fi mamă am fost întâi femeie.

Nu știu de ce există această preconcepție a societății, total eronată din punctul meu de vedere, că odată ajunsă mamă o femeie uită să fie femeie, își pierde din grație și feminitate, se îngroapă în rolul de mamă și schimbătoare de scutece, își pune șorțul de bucătărie sau slingul și teneșii și pune lacăt la raftul de cosmetice sau la șifonierul cu rochii elegante și pantofi cu toc. Personal, cred că lucrurile stau exact invers, că

odată ajunsă mamă, o femeie atinge potențialul maxim al feminității sale.

Abia atunci se împlinește fizic ca femeie și se îmbogățește spiritual cu trăiri și experiențe ce nu pot fi redate în cuvinte.

Prima femeie și cea care a avut un rol esențial în alcătuirea mea ca persoană și ca femeie, este mama. Mama pe care nu am vazut-o niciodată doar ca mamă, ci, mai ales ca femeie. Pe ea o urmăream în fiecare zi cum se îmbrăca, cum se pieptăna, cum își aranja părul. Rochiile din dulapul mamei au fost primele rochii de prințesă pe care le-am purtat. Pantofii cu toc ai mamei au fost cei pe care îi vânam cu jind când nu era acasă ca să îi pot încălța. Nelipsitele creme Farmec, ale mamei, erau cele pe care le scormoneam cu degetele mele mici dorindu-mi să am și eu o piele frumoasă  și catifelată ca a ei….

Mama nu mi-a explicat niciodată ce trebuie să facă o femeie, cum trebuie să se îngrijească, cum trebuie să se poarte sau cum să se îmbrace, dar prin tot ceea ce făcea pentru ea, am înțeles cum trebuie să fie o femeie. O admiram în secret și îmi doream să cresc și eu repede mai mare pentru a face aceleași lucuri, pentru a mă bucura de aceleași gesturi, momente și obiecte. În spatele ușii închise de la baie, în fiecare seară o vedeam pe mama cum practica același ritual de îngrijire, cu câtă liniște se ocupa atunci de fața, de gât, de mâini, de păr…erau clipele sale de relaxare.

Mama era Femeia!

Ea mi-a imprimat în ADN ce înseamnă frumusețea și încrederea, ce este feminitatea si cum se întreține!

Mama nu uita niciodată că e femeie nici măcar în bucătărie ! De la mama am învățat, fără să-mi explicat vreodată în cuvinte, puterea extraordinară a naturii și cum poate fi folosită în beneficiul meu! Cea mai bună metodă de a-și curăța tenul era o felie de castravete proaspăt și crud pe care o trecea ușor peste întreaga față după ce termina de făcut salata de castraveți cu mărar și mult usturoi care îmi plăcea mie atât de mult. Apoi îmi dădea și mie una și era momentul nostru de joacă și râs. Nu înțelegeam eu pe atunci de ce face asta dar era momentul nostru de intimitate și bucurie.

Prima vopsea de păr pe care am folosit-o a fost sucul concentrat de urzici, făcut tot de mama mea. Părul meu șaten, des și strălucitor a căpătat atunci nuanțe de abanos. Alteori venea cu un gălbenuș de ou proaspăt pe care mi-l turna în cap după baie. Nu de puține ori o vedeam cum își face o cremă ciudată din ou și mălai pe care apoi o aplica pe față, apoi îmi mânjea și mie în joacă nasul cu ea. Se preocupa mereu de unghiile sale firave, supuse zilnic treburilor de spălat, frecat, șmotruit, tratându-le cu ulei de măsline sau zeamă de lămâie pentru ca apoi să le dea cu lac sau ojă.

Mama, fără să-și stabilească un obiectiv precis din asta, ba chiar fără să își dea seama, îmi preda atunci două lecții mari de viață : cum să fiu femeie și cum să respect natura din jurul meu pentru tot ceea ce are de oferit.

Nu e de mirare deci că astăzi urmăresc, inconștient poate, etichetele produselor cosmetice pe care le cumpăr pentru a depista ingredientele naturale. Că, mai ales de când sunt și mamă, am mare grijă ca produsele de îngrjire să fie cât mai naturale, să nu conțină parabeni sau parfum sau măcar să fie parfum hipoalergenic; că am grijă ca lista de ingrediente a produselor cosmetice sau de îngrijire pe care le cumpăr să nu trebuie să fie kilometrică.

Nu e deci nicio surpriză că pe raftul meu de la baie se găsesc produse românești de la marca de încredere Farmec cu care am crescut! Că demachaintul meu prietenos e același cu cel pe care îl folosea și mama acum 30 de ani și pe care îl folosește încă. Sau că ultimele achiziții cosmetice, de acum o săptămână sunt tot de la marca completă pentru întreaga familie, cu care m-am obișnuit : crema antirid cu ulei de argan și crema contur ochi cu ulei de argan!

Uleiul de argan nu îl folosea mama (pentru că nu îl cunoștea) dar despre beneficiile lui asupra tenului sau părului, nu are rost să mai comentez, orice căutare pe Google e edificatoare; nu degeaba a fost supranumit „lichidul de aur” de către experții în frumusețe iar eu constat pe propria-mi piele, pe aia cea mai fină, că este într-adevăr de aur. Și dacă mărturiile vin de la o #mamide2 care nu a mai avut o noapte întreagă de vreo 2 ani, cred că încrederea în calitatea ingredientelor din produse e confirmată.

Despre îngrijire, frumusețe, bucuria de trăi, magia de a fi femeie și mamă, despre tradiții, ritualuri și produse naturale am învățat crescând și am crescut învățând. Sper doar să predau și eu mai departe fiicei mele lecția de feminitate, grație și naturalețe cu același „farmec” firesc cu care mi-a fost transmisă și mie.

Căci frumusețea vine din natură și natura e în noi…

Acest articol a fost scris pentru Spring Superblog 2017.