Știu că nu e corect cum procedez, dar când nu mai pot, păi atunci….. Explodezzz!!

Da, nu e cel mai fericit mod de a reacționa! Nici cel mai frumos! Nici măcar cel mai sănătos! Dar deocamdată, cu toată bună voința mea, nu prea am reușit să procedez altfel. Pentru că eu sunt genul care încearcă să le facă pe toate, chiar dacă mă vait cât zece, dar de obicei nu prea pot să mă „hodinesc” dacă lucrurile nu sunt toate aranjate cum trebuie, copiii mâncați și călcați, mâncare cât de cât făcută, spălat, curat și mai rar călcat, etc…..

Ei, dar când copilul (cel mic) :

  • nu doarme deloc, nici 5 minute, câteva zile la rând și apoi se mai trezește și noaptea țipând și plângând, nu des….doar de vreo 3 -4 ori….după ce că tot el se culcă ultimul din casă deși e pur și simplu rupt de oboseală.
  • Când tu, pentru că pruncul din dotare nu doarme deloc deși parcă ar vrea dar deh, cum simte că vine Moș Ene vine pe la Gene, se apucă de dansat, de vorbit, de căutat, de vrut, etc… iar tu îți pierzi timpul (ca să faci liniște, întuneric, atmosferă bună de somn, doar doar o adormi).
  • Când nervii încep să te lase că deh, oi mai avea și altele de făcut decât să stai cu orele încercând să adormi copila după ce tu însăți ești franjuri după câteva nopți nedormite și zile de-astea chinuite….
  • Când, când…

 

mama-deprimata-2Izbucnești și explodezi!! Nu, nu voi! Eu! Evident că lumea din jurul tău rămâne consternată mai întâi! Adică, pe bune, ei nici nu observaseră că ar fi ceva n neregulă! Doar tu ești acasă toată ziua și noaptea tot tu ești la datorie sau cu auzul fin! Problema ta!! După ce își revine din consternare, lumea începe să treacă la atac! Că doar cea mai bună apărare e… atacul! Și de unde erai supărată, obosită, deznădăjduită și bulversată în planurile și ordinea ta interioară….te trezești că mai ești și acuzată ! De unde atâta înțelegere, compasiune ori compătimire? Și tu care credeai că acum vor sări toți din jurul tău să te ajute, să te întrebe, care mai de care mai blând și mai dulce….

Deci când credeai tu că mai rău de atât nu se poate…. Soarta îți arată că se poate! Și să vezi poznă, că după acest moment de izbucnire al tău îți dai și tu seama că într-adevăr se poate! Adică, uite că ai forță pentru un conflict și mai mult parcă s-au mai așezat un pic apele în tine, parcă te-ai mai revigorat un pic ! (te pomeni că tocmai de o izbucnire de asta aveai nevoie ! J)

Și dacă după momentul de explozie, copilul (cel mare) vine lângă tine, te mângâie și îți spune :

« Mama, eu te îțeleg dar uite trebuie să îi pui și tu niște limite Amyrei, că așa ea face ce vrea și nu o să înțeleagă niciodată ». Și apoi continuă : « uite, eu mâine dimineață, o să o iau, o păcălesc că ești plecată ! Tu să închizi ușa cu cheia și nu te trezești, dormi și tu să te refaci ! »

Și dacă după toate astea, și copilul (cel mic) adorme și el liniștit – în sfârșit !!! – în brațele tatălui, care mai mult, se oferă să doarmă el toată noaptea cu el…

scream_mum-420x0

Ei bine, lucrurile nu stau chiar stau chiar rău. Deci, reconsideri atitudinea ta și îți propui ca …. De mâine începând, să faci lururile altfel, să îi implici mai mult pe cei din jurul tău, să semnalizezi dinainte atunci când ai nevoie de ajutor și să pui « limite » frate ! Cu toți ! Că altfel nu se poate ! A spus-o clar și răspicat Arthur și …. Chiar are dreptate !

Cam așa cu crizele astea de “nu se mai poate”!  J

Vă mulțumesc că îmi sunteți alături! Și dacă nu e prea mult, dați un like paginii de Facebook, mamide2 !

Credit foto : mama deprimata; scream-mum /povestidemama.ro

Publicités
Posted by:lauragherghe29

Lasati un comentariu

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion / Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion / Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion / Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion / Changer )

Connexion à %s