În sfârșit a venit si sâmbăta…..că tot o așteptam : „Mami, la ce oră e Mickey și cursa de mașini ?” „A trecut ?” „Uite că începe” … de fiecare dată când vedea vreo reclamă.
Acum, să vă spun drept, așteptam și eu serialul cu destul de multă nerăbdare, eram curioasă să văd cum au conceput povestea, cum sunt construite personajele, ce se respectă din ce știam înainte, ce e nou. În plus, vă povesteam data trecută că am rămas cu o nostalgie a personajelor de desene de altă dată și am încercat din anumite desene animate să fac și eu cu fiul meu momentele noastre de „timp împreună”.
Așa că iată-ne instalați pe canapea în fața televizorului și cu sonorul dat destul de tare ca să „auzim mai bine”: el foarte confortabil, eu, la fel dar cu un ochi și o ureche la bebelina care făcea ture dintr-o cameră în alta, trântea sau aducea jucării, mai venea pe la noi, mai reclama atenția, mai se supăra, mai pleca, de-ale ei.
Personajele – la fel de frumos desenate și cu aceleași voci cu care ne familiarizasem de ceva vreme, deci bucurie să le regăsim.
Decorul – destul de bogat și colorat, multe mașinării și chestii automate interesante care te jută „magic” să faci lucrurile mult mai repede și mai ușor.
Povestea – încâlcită, cu momente de amuzament…
Și… începe! Brusc! Și fără introducere! Așa de repede că nu prea avem timp să ne dezmeticim, să ne dăm seama ce se întâmplă, unde sunt personajele și ce vor să facă! Totul se desfășoară pe repede înainte așa că … dăm sonorul și mai tare !
Mickey e la garajul său și le arată prietenilor surpriza pe care a pregătit-o bunului său prieten , Jiminy Johnson, mare campion de curse, care revenise în oraș pentru o ceremonie oficială, un cauciuc de la prima sa mașină. Pete, mare admirator al lui Jiminny îi pregătise și el un cadou, o mașinuță făcută de el, care imita întocmai modelul inițial al mașinii campionului. Dar văzând cadoul lui Mickey, dintr-odată simte că ceea ce a pregătit el e prea puțin, așa că se gândește cum să pună mâna pe cauciuc. Între timp, apare și vedeta, gașca se precipită ca să ascundă cauciucul, Pete prinde momentul și face în așa fel încât să cauzeze un haos și să pună mâna pe roata magică.
Mickey organizează repede gașca : el Daisy și Donald trebuie să meargă să recupereze roata. Minnie și Goofy să îi distragă atenția lui Jiminy până revin ei.
Urmează o cursă nebună – prin parc 😦 – după roata buclucașă, cu accidente din care mașinile și conducătorii auto scapă teferi și nevătămați.
De partea cealaltă, Goofy și Minnie, par să se distreze chiar bine….cel puțin Goofy ! Și, sincer și noi! Faza în care Goofy îi murdărește mașina de curse a acestuia cu tot soiul de ingrediente : noroi, muștar, Ketchup, … și coafurile umflate după spălare, ne produc răsul. La fel, mersul campionului cu mașina lui Goofy – în fapt o cadă pe roți : când pornește dușul, se umple cada și trebuie să scoată dopul…. Și mașinăria lui Minnie, capabilă să tuneze într-o clipă mașina lui Jiminny strârnește amuzamentul prin diferența dintre disperarea crescândă a eroului și încercările lui Minnie de a repara gafa : până la urmă îi propune un model acceptat – exact mașina lui.
Cauciucul buclucaș ajunge singur la garaj înapoi, după ced fusese fugărit fără succes de Pete și Mickey. Jiminy îl recunoaște și e încântat! Dar Mickey, care aflase între timp, de ce Pete dorea atât de tare roata, îl spune lui Jiminy că nu se compară cu mașinuța construită special de pentru el de Pete.
În partea a doua – avem un episod fără nicio legătură cu primul, cu excepția personajelor și a garajului lui Mickey. Este vorba de afacerea „Ajutoarele Abile” pusă pe „roate” de Minnie și Daisy în care acestea primesc misiunea de a avea grijă de un animal de companie. Evident, quiproquoul face iar deliciul acțiunii deoare tot episodul cele două ajutoare deloc „abile”, fugăresc o pisicuță pentru a o aduce înapoi acasă și după ce au crezut că au dat greș total și că bietul animal și-a dat duhul, descoperă că acesta e teafăr și nevătămat. Ba mai mult, că nici măcar nu e animalul de companie de care ar fi trebuit să aibă grijă.
Acesta era de fapt un cățeluș care dormea în tot timpul acesta liniștit pe canapea. În cursa nebună după pisicuța năstrușnică trec printr-o grămadă de peripeții ce se vor amuzante. În realitate, descoperim o Daisy cu privire foarte dură și nu prea gingașă; o Minnie care nu reușește să-și stăpînească nervii și apasă pe butonul de la semafor până îl distruge; o Daisy și Minnie imprudente și total nepregătite pentru stilul de afacere pe care l-au ales.
Ne-a plăcut :
- Să revedem personaje dragi
- Decorul, mașinăriile, invențiile
- Culorile
- Mașinile de curse, mai ales pistoanele și zgomotul făcut de mașina lui Mickey
Nu ne-a plăcut :
- Ritmul super alert al acțiunii, graba cu care s-a trecut de la o acțiune la alta
- Lipsa interacțiunii cu publicul, comunicarea cu spectatorul de dincolo de ecran
- Lipsa lui Toodles – sincer eu prin „Ajutoarele Abile”, credeam că se dorește un substitut al lui Toodles
- Lipsa muzicii antrenante și faptul că nu au creat un cântec cu care să atragă copiii, să creeze o așteptare și o rutină
- Lipsa pastilelor educative, a sfaturilor șia episoadelor din care copiii au ceva de învățat
Cred că episodul ar fi fost mult mai bine primit dacă s-ar fi mers pe aceleași elemente care au făcut succesul desenului „Clubul lui Mickey Mouse” – interacțiunea cu spectatorul, momentele de respiro în acțiune în care Mickey cerea ajutorul sau explicații sau intervenția spectatorului, muzica antrenanată (sigur un cântecel cu mașini, curse ar fi făcut deliciul), Toodles.
Cred că s-a pierdut un pic din vedere vârsta țintă a spectatorilor, de unde ritmul mult prea alert al acțiunii și lipsurile de mai sus. Poate și așteptările noastre, fiind primul episod au fost mai mari. Poate, am plecat la drum cu niște preconcepții, crezând că acest nou serial va fi ceva în genul îndrăgitului Club al lui Mickey. Dar poate că următoarele episoade ne vor surprinde într-un mod plăcut cu noi elemente care vor crea poate alte tipare în mintea noastră !
Până una alta, eu mă bucur că am revăut personaje dragi, că am petrecut vreo 20 de minute cu fiu-miu și că am râs împreună la trăznăile lui Goofy!
Vă mulțumesc că îmi sunteți alături! Și dacă nu e prea mult, dați un like paginii de Facebook, mamide2 !
Mami de 2 