Nu ne-a învățat nimeni sa fim părinți. 

Lecția aceasta nu s-a predat undeva la școală. Nici atunci când ai descoperit 2 liniuțe pe un bețișor roz. Vestea că vei deveni părinte (o dată, de 2 ori, de 9 ori) nu vine la pachet și cu un certificat de “apt pentru a fi părinte”.
De fapt cred că dacă ar fi să existe un examen, multi părinți nu ar fi capabili să obțină nota de trecere.
relatie-parinti-copii-300x197
Partea bună în toată tărășenia aceasta este că avem ocazia de foarte multe ori sa o luăm de la capăt și să încercăm să devenim mai buni (părinți/oameni).
Cât de consecvenți suntem însă într-o direcție ține de fiecare în parte dar și de conjunctură. Pentru că a fi părinte este mult mai mult despre noi decât despre copii. Ei doar sunt oglinda perfectă a ceea ce nu merge la noi.
Atunci când ceva nu funcționează corect la ei trebuie să ne uităm mai adânc la noi. 
Ce se întâmplă?
Ce nu merge bine?
Unde e problema?
De foarte multe ori însă, e nevoie să se strice căruța pentru a ne da seama unde e buba. Pentru  că atâta vreme cât merge, inerția ne împiedică să ne oprim sa vedem de ce scârțâie, ce piese trebuie schimbate.
Nu avem rutina reviziilor periodice în relații.
E necesar să se întâmple ceva foarte tare care sa ne zguduie din rădăcini ca să ne trezim ori să ne dăm seama că direcția în care mergem nu e cea bună.
Sunt Laura. Multumesc că ai poposit un pic aici. Te aștept și pe Facebook, mamide2.
Creditfoto : psiholog pentru copii.ro
Posted by:lauragherghe

Lasati un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s