De când îmi doream să îl duc pe Arthur în Deltă dar am avut mereu o teamă … povesteam anterior ce se poate face în Tulcea. Bineînțeles că nu se poate fără o vizită în Deltă, pe canale și lacuri și până la mare daca puteți. Noi, constrânși de răbdarea limitată a copilului mic din dotare am ales varianta scurta de 3 – 4 ore in locul celei de 8 ore.
Am navigat cu nea Sandu Saftca pe canalul Uzlina, pe lacul Uzlina, Isascel și Isaac. Mai fusesem în urmă cu 5 -6 ani dar parca nu avusesem parte de o asemenea varietate de păsări : am văzut cormoranul ( nu am reușit să îl fotografiez ) și corcodelul – acesta e mai fricos și de fiecare dată se baga la fund după hrană. Stârcul cenușiu și cel galben – o splendoare. Egreta mică și egreta mare, sturzul de noapte – incredibila pasăre, pe care am prins-o chiar la pândă. Aceasta i-a plăcut cel mai mult lui Arthur tocmai pentru că a văzut-o pescuind și cu peștișorul în cioc.
Am văzut lebede albe conviețuind frumos cu pelicanul creț.
Am văzut stoluri întregi de pescăruși mari și pescăruși râzători, cioara Criva și kira, rațe sălbatice și cred că ar mai fi câteva pe care le-am uitat.
Am vazut văcuțele mici de carne din Deltă care cresc singure acolo și după care stăpânii vin doar când vor sa le vândă sau să le taie. Am fost încântați de nuferii albi și galbeni atât de mulți, atât de frumoși!!
Ne-am extaziat la rotocoalele pe care un pelican le tot făcea deasupra noastră parcă tocmai pentru a ne bucura de splendoarea lui.
Ne-au bucurat poveștile și legendele lui nea Sandu, grija și dragostea lui pentru natură.
- Iacătă de ce brațului Sf Gheorghe i se spune așa – pentru că e șerpuit precum corpul balaurului pe care Sfântul l-a alergat și l-a răpus tocmai la mare, acolo unde localitatea îi poartă numele.
- Beștepe înseamnă 5 coline și dacă vii dinspre Murighiol spre Tulcea chiar poți vedea cele 5 coline.
- Murighiol e lacul purpuriu datorita culorii pe care o capătă la asfințit…
Nea Sandu, de etnie ucraineană și al cărui tată era născut în 1908 chiar la Uzlina cunoaște fiecare locșor și canal din Deltă, îi ascultă sunetele, îi admiră culorile și îi știe poveștile. Știe cum au ajuns șacalii să trăiască acolo, ce populație de păsări avem, câte sunt protejate, câte vin și cuibăresc la noi și câte rămân aici peste iarnă și câte nu știe!! Minte să ai să le poți cuprinde pe toate.
Dar mai frumos decât tot e că face totul cu bucurie… se oprește din drum și se apropie lin că să nu sperie păsăretul, se bucură cu tine, știe atât de multe date despre Deltă iar daca vrei sa mergi la mare te poate duce în viteză și până acolo cu o barcă mai mare. Iar poveștile lui merită mai mult decât orice.
Un ultim punct pe harta vizitelor din aceasta mică vacanță – Cetatea Enisala. Wow! What a View de acolo de sus!! Cetatea – prilej de aducere aminte a celorlalte cetăți cunoscute și a numeroase întrebări ale micului cavaler : de ce e atât de mică? Dar unde erau camerele? Dar de ce făceau cetățile atât de sus? Dar de ce nu locuiau acolo în Cetate? De ce stăteau jos, în vale ? De ce era greu să construiască o Cetate? Cum transportau materialele de construcție? Dar ce înseamnă cetate medievală? Și variațiuni multiple…..
Cu această cetate s-a încheiat și vizita în Deltă și cu promisiunea că o să revenim pentru o săptămâna dar fără piticul cel mai mic după noi ca să putem vedea mai multe și fără stresul că cineva scumpic ș i fără stare pică din barcă…de văzut daca om putea.
Sunt Laura. Mulțumesc că ai poposit un pic aici. Te aștept și pe Facebook, mamide2.