Fiecare mămică are desigur o poveste a lăpticului, o poveste reală, croită din propriile sentimente, lacrimi și bucurie. Un amestecat ciudat de suferință și plăcere, care, dacă ai răbdarea și puterea să mergi până la capăt, îți oferă cea mai intimă experiență ție – mama și cel mai bun start – lui, bebelușului tău. Pentru că, da, Lăpticul este cel mai bun prieten al lui.

Așa spune si Ștefania Shaydarov descriind experiența fiului ei Timur cu Lăpticul în volumul I al seriei Omulețul de fier: Timur si Lapticul.

Evident că fiecare mămică știe teoria, a citit despre beneficiile Lăpticului, a discutat cu specialiști, a vorbit cu prietene. Își dorește foarte mult sa facă acest lucru, dar e și foarte speriată : va putea oare? Va avea suficient lapte? Cât de greu va fi? Cum va ști când e destul? Când se satură? Si dacă nu știe cum să îl așeze? Si dacă laptele nu vrea să coboare ? Si dacă bebe nu vrea ori nu poate sa sugă? Plânge, se agită? Cum va gestiona toate aceste necunoscute?


Am mai scris despre experiența alăptatului aici și nu e ușor, deloc. Mai ales la primul  copil.

Empatizez puternic cu toată durerea, suferința, neputința mamei la început de drum. O dar ce bucurie extraordinară, ce senzație nemaipomenită, ce relație intimă aparte cu propiul copil!!! Ei dar ce-ar fi dragi mămici să nu mai fim atât de înfricoșate de domnul Lăptic? Ce-ar fi să-l privim pe acesta nu ca pe o sperietoare ci ca pe cel mai bun prieten al nostru?

Lapticul, cel mai bun prieten

Pentru că Lăpticul nu doar pe bebe îl ajuta să crească mare și puternic. Nu, el o ajută și pe mami să se simtă aproape de puiuțul ei, să îi simtă inima batând in piept, să îl liniștească imediat și de ce să nu spunem… Lăpticul îi aduce și mamei câteva beneficii doar pentru ea : reglare hormonală, pierdere de kilograme fără efort și un mare confort.

Mda, domnul Lăptic se pare că este cel mai bun prieten și are niște puteri magice u-lu-i-toa-re!!! 

Asta știe și Timur, Omulețul de fier care vine sa ne povestească experiența lui. El, bebelușul roz, venit de pe un norișor pufos ne asigură ca “Lăpticul nu a fost numai mâncărica mea preferată, a fost dragostea mea, alinarea si bucuria mea”.…era cu el mereu :  “la cumpărături, la joacă, la somnic și mai ales când eram bolnăvior sau speriat.”

Păi am stabilit clar de la început că domnul Laptic nu e numai un prieten, ci e magic! Imediat ce simte că bebelui îi e rău își schimbă componența pentru a-i veni în ajutor și a goni Virușii. Ii transportă imediat anticorpi pregătiți să ia trupul plăpând în pază. Dacă bebe e speriat sau neliniștit, tot Lapticul e cel care îi activează endorfinele și îl fac să se simtă fericit. Chiar și atunci când e furios, Lăpticul știe sa îi spună o poveste care să îl calmeze. Ori atunci când se simte nedreptățit…

Timur si lăpticul

Lăpticul e prietenul de nădejde la începutul de drum al oricărui copil. E magic, e minunat și mai ales e altruist. Se dăruiește pe sine pentru a-i fi lui bebe bine. Și, stie să se dea puțin câte puțin la o parte din drum pentru a-l lăsa pe copil să crească, să se dezvolte, sa treacă în urmatoarea etapă.

Cartea Timur și Lăpticul povestește cum băiatul a făcut cunoștință cu mâncarea dar și cum și-a luat la revedere de la prietenul lui drag atunci când el a ales, atunci cand el era pregătit. Pentru ca Lăpticul avea de-acum o nouă misiune : Să facă fericit și să crească mare un nou copil.

Lectură plăcută mămici și copii mici!
Ne vedem și pe mamide2.

Posted by:lauragherghe

Lasati un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s