O altă bucățică de țară minunată

Drumurile m-au purtat mai des decât de obicei anul acesta în frumoasa Transilvanie, tărâm de poveste, unde mă simt mereu acasă. Și nu contenesc să fiu uimită de bogăția și măreția locurilor!! Nu a existat ocazie ori loc unde să ajung și să mă plictisesc ori să nu găsesc ceva minunat de făcut, de văzut, de experimentat! Intr-un areal de câțiva zeci de kilometri atât de multe locuri frumoase de vizitat! Iar peisajul … din povești cu prinți și cavaleri medievali. 

Acoperișurile de țiglă roșiatică, bisericile fortificate, pădurile bogate și munții salbatici te fac să uiți de toate problemele, și de agitația fără cap din București.

Oamenii au timp, muncesc mult dar au si vreme de povești. Nu intră în vorbă dacă nu îi intrebi dar dacă le cauți povestea, răspund cu plăcere. Sunt foarte deschiși la tot ce e nou, cunosc tot ce vine din lumea modernă dar prețuiesc ceea ce au și încep sa învețe să valorifice tot mai mult. Poate asta îmi place cel mai mult in Ardeal, faptul ca nu văd satele așa pustii ca la noi în sud: au mai plecat oameni la oraș, dar mulți s-au si întors. 

Văd oameni prețuind bucate tradiționale, obiceiuri, veșminte populare. Îi văd mergând la biserică în port popular, îmbrăcând pereții caselor cu prosoape și obiecte vechi, folosind încă velințe și recondiționând altele doar de dragul de a le avea prin curte. Nu văd case vechi săsești dărâmate și construite altele moderne în loc, din beton și bca. Nu văd case vechi împopoțonate cu termopane ori porți moderne din fier forjat. Văd flori la ferestre, acoperișuri vechi de țiglă, ziduri bătrâne de cărămidă, flori plantate în fața curților și mese scoase la porți pe care vând zmeură, dulceață, pălincă, zacuscă … 

Am ajuns în Porumbacu cu treabă la Living Bike MTB Race. De obicei cursele ne mănâncă o zi – o zi si jumătate în care trebuie să facem recunoașterea traselui, apoi ziua cursei efectiv, emoții, antrenament, frici, vreme, traseu…Dar nu a existat niciodată să nu găsim puțin timp, cu toată oboseala și alergătura, de a ne bucura și de ceea ce are de oferit zona.

In primul rând peisajul de poveste în care deschizi ochii nu face decât sa îți spună “azi vei avea o zi bună omule, privește cerul, munții si bucura-te că exiști și că poți admira priveliști așa frumoase”. 

• 

Am stat la Curtea Porumbăceană. Din păcate nu a fost vreme de mers la cascada Serbota, pe vârful Negoiu ori la cariera de marmura. Pentru toate astea ne trebuie câteva zile de vacanță special.

Dar ne-am bucurat câteva ore de liniștea curții imense, de o cafea băută sub meri în răcoarea dimineții cu ochii la munți și de o plimbare minunată sub clar de lună plină.

• 

• 

• 

Ne-am bucurat de poveștile gazdei și de bucatele alese demne de un chef cuisinier: porc la cuptor cu sos de piper roșu – o nebunie ! Sau tocăniță cu sos de merișoare! Da, da, Doamna știe să îmbine mămăliga tradițională cu delicatețea bucătăriei fine și să îți facă papilele gustative să cânte de plăcere intr-o frumoasă străchină de lut.
Nu am urcat pe Negoiu, de data asta dar i-am admirat frumusețea si i-am promis că vin să îl văd. Nu am avut nici 5 -6 ore la dispoziție sa mergem pe canionul de la Porumbacu- cel mai frumos canion din Sudul Transilvaniei – ore garantate de adrenalină, sărituri, tobogane de apă!! Dar iată câte lucruri minunate de făcut la urmatoarea vizită!! Evident un obiectiv foarte vizitat in zona e și Castelul de Lut! Nu îl ratați până in ora 17.30.

• 

Am descoperit însă Avrigul, un orășel transilvănean tipic atât de drag mie. Am vizitat Palatul Brukenthal – fosta reședință de vară a baronului Samuel von Brukenthal, construita în stil baroc la finalul secolului al XVII-lea.Ce păcat că este într-un stadiu de degradare destul de avansat! La interior, o expoziție săsească și alta de costume medievale dar destul de sărăcăcioase!

• 

• 

• 

Palatul Brukenthal sau micul Schonbrunn a fost gândit inițial să aibă camere de locuit, galerie de artă, birouri administrative si o grandioasă sală de bal. Acum partea cea mai frumoasă a palatului este parcul, supranumit Edenul Transilvaniei datorită multitudinii de plante exotice rare existente aici. Iar noi ne-am bucurat si de mică expoziție temporară de  toamnă. 

Tot în zona Avrig, la numai câțiva kilometri spre munte am ales să petrecem o oră în compania cailor: Nora, Sabrina, Doina și Bujor de la Pensiunea Ghiocelul ne-au plimbat peste dealuri și prin păduri oferindu-ne o experiență de neuitat. “Nu vorbește dar văd ca e toată doar un zâmbet”, spune ghida noastră cu privire la Amyra călare, nu de multe ori rămâne ea fără cuvinte așa că ne-a asigurat că mai vrea!! Poate la iarnă… o plimbare prin pădure prin zapada scârțâitoare ar fi ceva minunat! Călărie puteți face si la pensiunea Brandușa, un mic mai sus si pe stânga. 🙂

• 

Tot in zonă, am vizitat apoi ferma de cerbi Poiana Neamțului. Cerbii cu ciutele lor sunt cei mai mari din familia lor – caprioare micuțe văzusem cu o zi inainte pe câmp. De altfel în zonă sunt multe caprioare, mistreți, urși iar poveștile si imaginilem gazdei cu lanuri de proumb stricat de urs pe de o parte m-au înfricoșat pe de alta mi-am dat seama cât de bogați suntem să avem o astfel de faună lângă noi!!!

• 

Cerbul, în primul an, i se mai spune și sulițar datorită cornițelor ca niste sulițe mici. Din al doilea an, masculul își împodobește capul cu o pereche de ramuri extraordinar de frumoase și incredibil de crezut că pot crește atât de mult în doar 6 luni. Primul nivel al coarnelor se numește Ramura de gheata  – cu acestea cerbul sparge gheața. Urmeaza apoi ramura lupului  care îl apară în pădure iarna de haitele de lupi înfometați si la final, cea mai frumoasa e Coroana. Coarnele acestea magnifice le cresc cerbilor în 6 luni și primavara le leapădă. Merita să vizitati ferma de cerbi pt a-i vedea în arealul lor adevărat.

• 

Frumoasă țară avem spuneam eu și rămân la vorba mea. Merită să o iubim si prețuim? Cu siguranță! Avem ce face și cu doi copii care mai mare, care mai mic și care par că iubesc telefoanele mai mult decât orice? Avem!!! Si garantez că ore în șir nu își aduc aminte de aceste deviceuri! Mai ales când prin preajmă se află si un cățel minunat!

• 

Vă mai aștept la pastila de travel și pe mamide2.