Trăia odată in băiețel tare vesel și bun căruia îi plăceau foarte mult copăceii, plantele, animalele și toate viețuitoarele pământului.
Mergând într-o zi pe câmp, descoperi o crisalidă pe care o aduse acasă cu gândul de a o proteja și de a urmări îndeaproape procesul de naștere al fluturelui din acea gogoașă.
La scurt timp, observă, o mișcare din interior. Fluturele făcuse o mica spartură și se tot zbătea să mărească gaura ca să se poata elibera din strânsoare. Baitul observa zbaterea fluturelui si cât de greu îi era. La un moment dat, obosit, fluturele s-a oprit din munca sa. Speriat să nu i se fi întâmplat ceva și fiindu-i mila de toată truda sa, băiatul s-a apropiat și, cu grijă, a taiat ușor cu o foarfecă, crisalida.
Fluturele din interior, s-a târât atunci afară din gogoașa lui… dar, oricât a încercat, nu a reușit să zboare. Aripile lui frumoase nu aveau puterea să-i susțină trupșorul. Zbaterea lui nu era în zadar ci menită să-l pregătească pentru viață.
Poate, ca părinți, ne este greu să stăm deoparte și să îi lasăm pe copii să se lovească de obstacole si dificultăți dar dacă intervenim mereu în procesul lor, dacă le netezim mereu calea și le ridicăm din față greutațile, atunci, în momentul în care vor singuri, vor fi stângaci si neputiincioși. De ce am vrea să le furăm copiilor noștri această putere?
Laura Gherghe
Mami de 2 