Sunt femeie, soție și fiica. De ceva ani de-acum sunt mult și Mamă.
Întâi a unui băiat minunat și mult dorit și credeam eu că atât, că nu se poate mai mult, imposibil să mai pot iubi, dori un copil la fel de mult….
Apoi și a unei fetițe, minune, de care m-am îndrăgostit, nu știu cum, nu știu când, dar Enorm…..
Mă bucur. Așa am înțeles că în inima unei mame poate încăpea atâta iubire, infinită pentru toți copiii, indiferent câți.
Și am oprit putin timpul în loc. Ce noroc pe mine!
Parcă prea mult o luase razna, umbla deșuchiat, pe cărări urâte, mereu grăbit, mereu nemulțumit. Parcă nimic din jur nu îl mai fascina și îi mirosea a fals și rânced.
Așa….am deschis ochii și am început să văd din nou. Și-am început să și scriu puțin, timid și mic. Pentru că vreau să învăț, să fiu mai luminată, pentru ei doi, pentru mine, pentru noi.
Si greșesc….ooo cât de mult greșesc !! Proporțional cu dorința să NU, să fac altfel ! Mă înfurii pe mine și-mi strig câte-n lună și-n stele. Dar apoi, odată uraganul trecut, revin, și mă iert (nu de tot, recunosc) și încerc să refac ce-am greșit, ce-am stricat ! Pentru ei, pentru noi, pentru mine și pentru ea……relația noastră, draga de ea. Sper să o regăsesc peste ani, mulți (dar nu-i musai) mai bună, mai blândă, mai caldă. La fel și pe voi.
Sunt Laura Gherghe și vă mulțumesc.
Mami de 2 