Ulița satului


Ulița satului e parcă din ce în ce mai pustie. Tot mai multe case rămân goale…. doar buruienile își fac loc nestingherite înghițind căsuțele ce se crapă, se ciobesc ori se dărapănă de-a dreptul de la un an la altul. Nu e nevoie sa intervină altcineva…. timpul e cel mai mare hoț. Forfota de odinioara…

Read More

Intrarea în preadolescență


Dragul meu copil, mai ieri eram gravida cu tine și îți vorbeam în fiecare clipă. Zic mai ieri, pentru că, privind asa, timpul parcă a zburat, apoi… dacă stau și mă gândesc la fiecare etapă, îmi dau seama că nu, că s-au întâmplat atâtea. Sunt totuși 12 ani. Si de azi, intri într-o noua etapă,…

Read More

Bunicii


Ne așteptau ca să le umplem ochii de lumină și curtea de zgomote. Să ne audă vorbind ori certându-ne prin casă. Să ne vadă râzând și să ne pună la muncă. Să ne poarte de grijă și să ne facă gogoși și colarez. Ori să ne plimbe cu căruța și să ne aducă halviță de la târg.

Read More

Carte de identitate


Întuneric afară. Casa liniștită și nicio mișcare. Batrânii se ridică din pat cu gesturi calculate. Fiecare mișcare are un rost. Un semn al crucii. Nimic nu e în plus. Și vorba e puțină. Un dres de voce… și o continuare a discuției de aseară poate sau doar o constatare a vremii :”a viscolit tare azi…

Read More