“Doamne ce frumos e!” am spus când l-am văzut pentru prima dată pe fiul meu. De pe masa de nașteri îl văzusem cum se agață cu mâna micuță de un cablu atunci când neonatoloaga îl inspecta, ștergea, consulta. Nu a țipat tare dar m-am bucurat că de la început avea instinctul de a se ține de viață. Era atât de micuț, dar perfect: curat, alb, un îngeraș!! A trecut apoi pe lângă mine și mi l-a arătat pentru 2 secunde. Atât de scurte încât nici nu am apucat să-i cercetez toate trăsăturile, ori să-l mângâi. Apoi a plecat cu el iar eu am rămas pentru încă o oră pe masa de nașteri….

Prima dată  am ales experiența, a doua oară am dat prioritate sufletului!!

Acum 10 ani am ales un spital de stat vestit și un doctor celebru mai ales în tratamentele de infertilitate.Toată sarcina am fost frustrată și m-am simțit neînțeleasă, tratată cu o mare lipsă de respect. Problemele mele nefiind grave eram un caz absolut banal si neinteresant. Atât de neinteresant încât nici la naștere nu a venit decât în momentul expulziei. Nu l-am mai revăzut. Mi-am promis că dacă va fi să mai rămân însărcinată vreodată voi alege un doctor care în primul rând să-mi fie apropiat sufletește, să mă mângâie, să mă încurajeze, să mă calmeze. Să îmi asculte temerile de femeie gravidă. Să mă îndrume. Să simt că pot să îl întreb orice fără teama de a fi luată în râs. 

Am zis că voi alege să am grijă de mine și de puiul meu, să-l aduc pe lume în condiții mult mai bune. Inutil să povestesc despre condițiile (sau mai degrabă lipsa lor) din spitalul de stat, cel puțin acum 10 ani. Așadar a doua oară am ales un spital privat si un medic tânăr, dornic să învețe, să fie aproape, nehârșâit de sistem.

După naștere l-am zărit pe fiul meu doar câteva secunde. Și asta de la distanță! Din brațele neonatoloagei ! Nu mi l-a pus pe piept, nu mi l-a dat în brațe, nu am apucat decât să-i spun cât e de frumos și cât de mult îl iubesc!! 

Am rămas pe masa de nașteri pentru cel puțin încă o oră cu niște complicații care m-au readus în aceeași poziție 2 ore mai târziu și apoi m-au imobilizat la terapie intensivă toată noaptea. La ora 7 dimineața am fost mutată  în salon. Nimeni nu mi-a spus nimic despre mine – dacă sunt bine, dacă mai am probleme ori nu. Nimeni nu mi-a zis nimic de copil. Unde e, ce face, cum e, când îl pot vedea.

Trecuseră 12 ore de când născusem iar eu nu știam nimic de fiul meu, nu îl văzusem decât câteva clipe și nu îl îmbrățișasem încă niciodată. 

Am așteptat pentru încă o oră în salon fără ca nimeni să vină la mine ori să îmi spună ceva. Fără ca nimeni să îmi aducă și mie copilul. Am ieșit apoi pe hol disperată, speriată, abia mișcându-mă neștiind pe cine și unde ar trebui să întreb  de COPILUL MEU.

Am aflat în sfârșit că toți copii sunt la secția de neonatoloagie și nu pot fi văzuți, luați oricând. Din păcate am nimerit între orele de masă. ….ce o fi mâncat copilul meu 14 ore de când îl nascusem? Colostrolul meu cu siguranță nu! Am fost primită cu răceală și repeziciune de asistentele de la neonatologie, pentru că îndrăznisem sa vin când nu trebuie. S-au îmbunat un pic când au aflat că nu-mi văzusem deloc copilul și mi l-au adus pentru câteva minute. L-am revăzut la următoarea masă.  Era micul nostru moment de a fi împreună.

Împreună e mult spus, pentru că eram adunate în sala de alăptare cu scaune speciale (acele scaune îngrozitoare cu gaură în mijloc) : 20 de femei obosite, speriate, ce abia ne mișcam și care atunci făceam și noi cunoștiință cu proprii copii, ne adulmecam, ne recunoșteam, ne îmblânzeam într-un plâns, bucurie, teamă…

Arthur era un bebeluș liniștit. De obicei doamnele îi aduceau deja hrăniți…un firicel de lapte i se scurgea din guriță…si nu era laptele meu…aveam să ne luptăm acasă mai târziu cu furia laptelui apoi timp de 2 luni cu ragade adânci, cu dureri și plânset de ambele părți până să învățăm și eu și el cum se face. Si ce bine ne-a fost apoi !!

A doua oară, la spitalul privat, a fost mult mai bine. Grija și atenția cu care am fost tratată toată perioada cât am născut și am fost internată nu se compara deloc cu ceea ce trăisem în 2009.

Pe Amyra am avut bucuria să o strâng în brațe imediat ce s-a născut – roșie, turtită, agitată. I-am mângâiat pielea moale și mânuțele zbârcite. Am certat-o că nu a vrut să îmi arate niciodată fățuca în timpul sarcinii. Și am glumit pe seama nasului ei urât. Și apoi am plâns de bucurie că e întreagă !! 

Nu am stat mult împreună, dar a fost suficient cât să mă încarce cu cea mai bună energia și cu dorința de ea. Amyra a trebuit să plece pentru analize. Ultimele trei luni de sarcină însemnaseră antibiotic în fiecare zi, analize și ecografii la fiecare 2 săptămâni, rugăciuni, speranțe iar analize și rezultate deloc bune apoi iar speranțe până la următoarele analize și ecografii.

Peste 2 ore eram împreună în cameră. Și atunci a fost dragoste… la a doua vedere. Ea, știa ce să facă, eu eram fericită că e bine și că e lângă mine. O liniște și o bucurie copleșitoare ce nu poate fi descrisă în cuvinte. O pace care făcea ca nicio durere ori oboseală să mai existe.

Am fost împreună de la început, unite, fericite și liniștite ca într-o magie. Momente pe care nu le-am putut trăi cu Arthur, momente pe care nu le-am recuperat niciodată și care ne-au făcut începutul relației (și uneori și continuarea) atât de greoaie. Pentru că, am pierdut ora / clipele magice. Pentru că a trecut aproape o zi până să fim aproape.  Pentru că nici măcar atunci când ne-am văzut nu ni s-a permis să fim în intimitate, doar noi. Să vorbim, să ne mirosim, să ne mângâiem, să plângem, să ațipim împreună, să ne umplem de bucuria prezenței celuilalt. Căci nu e bucurie și liniște mai mare decât să-ți scufunzi fața în trupul moale al bebelușului.

Ora magică- ori poate doar clipele magice sunt esențiale în dezvoltarea ulterioară a copilului si a relației.

 Ce este de fapt ORA MAGICA (sau Skin to Skin in prima oră de după naştere) a Nou-Născutului ? Este procedura de întoarcere a nou-născutului dezbrăcat şi cu pielea ştearsă (nu spălat) pe abdomenul mamei şi lăsarea lui acolo timp de o oră.

Beneficiile despre care vorbesc specialiştii sunt incredibile :

• Nou- născuţii plâng mult mai puţin : 15 secunde versus 900
• Un studiu al Cochrane Review spune că temperatura sânilor mamei creşte cu 1-2 grade Celsius astfel bebeluşul nu mai are nevoie să fie încălzit artificial
• Nou-nascuţii aşezaţi pe pieptul mamei imediat după naştere parcurg, în mod natural şi instinctiv, 9 stadii :plânsul (imediat după naştere), relaxarea, trezirea, activitatea, căţărarea spre sân, odihna, familiarizarea cu sânul, ataşarea spontană la sân şi suptul, somnul. Aceste stadii au fost observate, studiate si promovate la nivel international de către cercetatorii de la Healthy Children şi Karolinska Institute.
• Scade riscul de mortalitate neonatală cu până la 22%

• Imbunătăţeşte ataşamentul dintre mamă şi copil, declanşează mai rapid lactaţia, previne riscurile de hemoragii post-partum şi reglează tensiunea arterială imediat după naştere

Mai multe detalii incredibile pe www.blog.promama.ro sau vă invit să participaţi la Conferinţa – Ora magică a nou-născului organizată de Asociatia Pro mama în data de 11 Octombrie, începând cu ora 16 :00.

4 specialişti – unul din Germania, 2 din Ungaria şi unul din Romania – ne vor explica beneficiile procedurii Skin to Skin duipă naştere.

Din comunicatul de presă al evenimentului:

«  „Starea de sănătate a copilului se imbunătățeste, este mai cald, nivelul de glucoză este mai bun. Copilul poate face față mai bine stresului, datorită scăderii nivelului de cortizon atunci când intră în contact cu mama”, precizează Dr. Karin CADWELL, specialist la Institutul Healthy Children, SUA.

Această practică face parte din recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a UNICEF pentru spitalele “Prietene ale copilului” (Baby Friendly Hospitals), are beneficii demonstrate științific de numeroase studii și se aplică cu succes în majoritatea țărilor dezvoltate, încă din anii ’90, devenind procedura de rutină din maternități.. »

Cine poate participa la Conferinţă ?

• Graviduţele şi viitorii tătici. Tatăl va primi şi ATESTATUL de PUERICULTURA – necesar pentru prelungirea cu 10 zile lucrătoare a concediului de după naşterea bebeluşului.
• Mamele şi taţii care doresc încă un copil
• Specialiştii implicaţi în procesul naşterii : neonatologi, obstreticieni, asistente, consultanţi în alăptare, … Toti specialiştii participanţi la eveniment vor beneficia de diplome de participare şi 6 credite internaţionale de educaţie continuă (CERPs, acordate de catre IBLCE – International Board of Lactation Consultant Examiners).

Conferinţa se desfăşoară în limba engleză şi nu există traducere simultană.

Mai multe detalii, tarife şi agenda Evenimentului : AICI

Mamide2 oferă două invitaţii gratuite la eveniment.

Haideţi să ne informăm, şi să fim cât mai mulţi cei care cunoaştem avantajele incredibile ale « Orei magică a Nou-Născutului ». Este un lucru firesc, natural și nu costă nimic!! Să începem cu paşi mici- câteva zeci de minute ar fi magice!

Sunt Laura. Mulţumesc că ai poposit un pic pe aici. Te aştept şi pe mamide2.

Asociația ProMAMA este Institut și Clinică de Alăptare, Centru Pre și Postnatal și nu în ultimul rând, un ONG (Asociație) cu scop educațional.
A adus în România programul Ora Magică și profesia de Consultant în Alăptare Certificat IBCLC și până în prezent, a format, în vederea certificării internaționale, 9 generații de consultanți în lactație – peste 120 de persoane din toata tara. Organizează conferințe, campanii și evenimente pe tema alăptării, nașterii, alimentației copilului, alături de speaker-i internaționali renumiți (Dr. Jack Newman, Dr. Carlos Gonzalez, etc).

credit foto : totuldespremame; promama